Dragă om complex,
Bănuiesc că dacă ești abonat al acestui blog sau dacă ai ajuns să frunzărești acest articol înseamnă că îți place să călătorești și că ești în căutare de diverse resurse și inspirație pentru a face asta. Cum subiectul călătoriilor solo își face tot mai des drum către mine prin mesaje de la voi, am considerat nimerit să povestesc despre beneficiile pe care le văd eu în acest tip de călătorit, fără a-l cataloga drept mai bun sau mai puțin bun decât altul, dar și să ofer câteva puncte de start, dacă îți dorești să începi și tu de undeva, dar nu prea știi de unde.
Am călătorit în 60 de țări, dintre care în vreo 25 (și) singură (spun „și”, deoarece în anumite țări am fost de mai multe ori, uneori singură, alte ori nu), iar anul acesta în 14, dintre care în 7 singură. Înainte să mă întrebi cine îmi face fotografiile astea frumoase dacă tot spun că aș călători solo, află răspunsul din acest articol. Posibil să îți folosească ceva din el în următoarea ta călătorie, solo sau nu. Nu caut să fac topuri prin acest articol și nici să instig la călătorit solo. Vreau doar să punctez beneficiile pe care acest tip de călătorie le poate aduce creșterii și dezvoltării unui călător și să îți ofer o pistă de lansare. Despre provocările pe care le presupune călătoritul solo și cum le poți gestiona, punctual, am scris un alt articol, pe care îl poți citi aici.
Când vine vorba despre călătoritul solo, oamenii din jurul meu au diverse reacții, de la „wow, cât curaj, mi-aș dori să încerc și eu!” și până la „vai, săraca, nu are cu cine merge și de aia merge singură”. Între cele 2 extreme, nu mă îndoiesc, există o paletă largă de alte gânduri și păreri. Și înțeleg perfect, eu însămi pendulez între cele 2 extreme. Cu toate acestea, ceea ce ajunge cel mai des la mine, prin mesajele voastre, prin comentarii, prin cereri de ajutor și asistență este prima reacție. Motiv care stă și la baza acestui articol și a altor articole de călătorii solo pe care le-am mai scris și le voi mai scrie.
Nu am căutat niciodată (nu în mod activ sau conștient, cel puțin) să îi determin pe alții să călătorească singuri dar, se pare, am făcut-o prin acțiunile mele. Am primit câteva mesaje (al căror număr a crescut exponențial în călătoria mea cu cățelul în jurul lumii), de la diverse persoane, majoritatea fete și femei, care îmi spuneau că, datorită parcursului meu, și-au făcut și ele curajul să cumpere primul bilet de avion spre un citybreak solo sau chiar că au plecat cu one-way ticket, pe un alt continent, doar cu un băgăjel. Și nu mi se pare deloc puțin lucru. Dar, dincolo de bucuria primirii acestor mesaje, am simțit și un soi de responsabilitate pentru ce transmite parcursul meu.
Acțiunile noastre, vrem nu vrem, au puterea de a inspira.
Uite, hai să facem un banal exercițiu de imaginație. Gândește-te la o activitate simplă, pe care o faci adesea fără să îi dai prea mare importanță – bei o cafea, iei cina, admiri un apus, privești o emisiune la televizor. Oricare dintre aceste activități este perfect în regulă să le faci în cuplu, cu gașca de prieteni, cu colegii de la muncă sau de la școală, cu familia sau singur. Uneori le faci într-un anume cadru că așa se nimerește, alteori pentru că așa preferi în acel moment. Și este absolut în regulă să fie așa, deoarece ai nevoie de toate aceste variațiuni pentru că ești o ființă complexă.
Când bei cafeaua cu partenerul este diferit față de momentul când o bei cu fetele la o bârfă, când o bei în dimineața de Crăciun cu familia, când o bei la birou cu colegii în timp ce discutați task-urile din acea zi sau singură într-o dimineață în pijamale. Cafeaua poate fi aceeași dar tu, chiar dacă ești tentat să spui altfel, nu ești același. Fiecare dintre noi este produsul unui anume context, precum și al oamenilor de care ne înconjurăm. Nu vei vorbi despre aceleași lucruri, nu te vei comporta la fel, nu vei simți la fel. Chiar dacă preferi să bei cafeaua într-un anume fel, vei lua ceva diferit din fiecare dintre celelalte interacțiuni. Iar asta nu este altceva decât creștere.
Călătoritul nu e cu nimic diferit față de băutul unei cafele. Îl poți face în oricare dintre variantele de mai sus și este normal să preferi unul anume, dar beneficii iei din toate variantele. Scopul acestui articol NU este să îți ofer motive să pleci la drum singur. Le avem fiecare pe ale noastre. De fapt, mereu e un cumul de factori acolo, doar că unul iese mai tare în evidență și pe baza aceluia ne creionăm planul. Plecăm la drum singuri pentru că ne dorim să fim liberi și să explorăm, pentru că avem curaj, pentru că avem temeri, pentru că ne dorim să fim singuri, pentru că ne e teamă să fim singuri, pentru că vrem să fugim de acasă, pentru că vrem să ne găsim un acasă, pentru că ne-am săturat să așteptăm, pentru că avem prea mult timp, pentru că ni se pare că nu mai avem timp. Le avem pe toate în noi, în diverse doze.
Scopul acestui articol este acela de a-ți oferi un mic shot de curaj, în cazul în care ai gândul acesta și nu știi de unde să pornești dar și o perspectivă diferită, în cazul în care nu te imaginezi călătorind solo niciodată. Consider cu tărie că unele lucruri ar trebui încercate măcar o dată în viață. Iar călătoritul solo este în topul acelor lucruri. (Nu vreau să plictisesc cu aceeași informație, dacă ești curios să afli cum am început eu să călătoresc singură cu 9 ani în urmă, îți recomand acest articol. A fost o experință cu totul transformatoare!)
Orice lucru nou alegem să facem vine cu beneficii pentru sănătatea noastră mentală și pentru deschiderea față de lume. Asta este indiscutabil. Chiar și călătoritul în destinații noi. Nu degeaba e vorba aceea „în fiecare an mergi într-un loc în care nu ai mai fost”. Nu, nu se referă la faptul că vei avea poze noi pentru Instagram, ci la faptul că tu vei evolua din foarte multe puncte de vedere, mental, emoțional, relațional. De fapt, acesta este subiectul primului articol pe care l-am publicat pe blog, cu 2 ani în urmă – „Călătorie în necunoscut. Beneficiile călătoriilor în locuri noi”. Revenind, există numeroase beneficii ale călătoritului solo. Și dacă la finalul unei prime astfel de călătorii vei concluziona că ai încercat și nu este pentru tine, tot consider că ai luat un beneficiu din asta.
LIBERTATE TOTALĂ DE DECIZIE
Fata Morgana a călătoriilor solo, libertatea totală de decizie pare a fi ceva absolut ideal, mai ales dacă vine ca urmare a unor experiențe recente mai puțin plăcute în compania altor persoane. Ești sătul, furios, vrei să nu îți mai bați capul, să faci exact ce ai tu chef, când ai chef, în ritmul tău, fără să mai dai socoteală și fără să te mai consulți. Nu trebuie să mai faci rabat la nimic din ce îți dorești și nici să duci muncă de convingere. Ai libertate totală de decizie! Ceea ce este minunat! Dar, vezi, tu adevăratele beneficii ale călătoritului solo nu din această libertate derivă, ci din felul în care faci față provocărilor care vin la pachet cu ea.
Când ești singur nu ai doar libertatea deciziilor ci și asumarea lor totală. Nu mai e nimeni lângă tine căruia să îi reproșezi, pe care să îl cerți, căruia să îi spui „ți-am zis eu?!/ tu ești de vină!/ uite ce ai făcut!/ cine m-a pus să mă iau după tine?”. E bine, e binele tău. E rău, tu să îi dai de cap. Aveam constant obiceiul ăsta de a găsi vină partenerului de călătorie. Tot ce nu mergea bine era vina lui, chit că el se implicase sau nu într-o decizie.
Ei bine, la prima călătorie solo a fost un șoc când am întors capul în stânga, în dreapta, m-am sucit, m-am învârtit și nu am dat de nimeni căruia să îi reproșez diverse și de la care să aștept soluții. M-am uitat în vitrina unui magazin și am zărit, distorsionat, singura persoană de la care puteam să aștept ceva. Și aia eram eu.
În călătoriile solo ești tu cu tine. Ai toată libertatea de decizie dar și toată obligația asumării acelor decizii. Iar dacă prima parte e faină, a doua este de-a dreptul grozavă, pentru că de acolo începi să crești cu adevărat.
AUTODESCOPERIRE ȘI TIMP CU TINE
Cum ești tu când nu te vede nimeni? Bine, nimeni dintre cei care contează. Călătoritul solo vine fără măști. Ești tu cu tine exact așa cum ești tu. Nemaifiind obligat să faci concesii de niciun fel, te poți observa pe tine. Ce îți place ție cu adevărat să faci? Ce te relaxează? Ce te face curios? Poate ai călătorit mereu cu persoane hiperactive, ghidate de FOMO, când tu de fapt preferi un ritm slow travel. Poate obișnuiai să iei toate muzeele la picior când, de fapt, preferi să petreci timpul ăla în natură. Ce faci în anumite contexte, cum reacționezi, cum găsești soluții?
Călătoritul solo îți oferă cel mai de calitate timp pe care îl poți petrece singur. Și nu, nu e același lucru cu timpul în singurătate de acasă. Majoritatea dintre noi fugim de timpul ăsta, implicit, fugim de noi. Acasă ne găsim mereu ceva cu care să ne umplem timpul, la orice întindere de mână există ceva familiar care ne poate „salva” de timp petrecut cu noi înșine. Drept să spun, această fugă de mine a fost sursa unor scurte călătorii solo. A fost nevoie de câteva încercări să înțeleg că dacă acasă mai aveam niște ancore, într-un loc cu totul străin, nu. Și că acolo chiar mă am doar pe mine, doar pe mine mă pot baza pentru orice. Și cam de atunci am început să ne înțelegem (da, sunt zodia gemeni, dacă nu a fost evident până acum).
ÎNCREDERE ÎN TINE
Am auzit adesea că acest tip de călătorii este pentru oamenii curajoși. Nimic, dar nimic mai fals! Prima mea călătorie solo a luat naștere din lipsa totală de încredere pe care o simțeam față de mine însămi. Am trăit o copilărie în care mi s-a spus constant „tu nu poți/ tu nu ești în stare/ vai de capul tău fără mine/ ce s-o alege de tine”, în ciuda rezultatelor bune la școală, a burselor de merit etc. Tot în ciuda lor am plimbat și eu cu mine în viața de adult securea asta a neputinței deasupra capului, în diverse domenii ale vieții.
Am fost atât, dar ATÂT de speriată în prima mea călătorie singură, în Belgia, unde oricum mai fusesem recent, împreună cu o prietenă. De la fata plânsă pe stradă care nu știa să ajungă de la aeroport la cazare și până la femeia care a căltorit solo prin favelele din America Latină alături de un câine nu a fost doar un pas, ci mai mulți, prin alte câteva destinații solo, în care am câștigat încredere în mine. Nu multă, nu toată din lume, nu suficientă cât să închidă rănile din copilărie, dar puțină cât să trec de la o etapă la alta cu capul ceva mai sus și cu lacrimile ceva mai uscate.
Călătoriile solo sunt o resursă extraordinară de lucrat la încrederea în sine. Tu, practic, lași în urmă tot ce e călduț, familiar, cunoscut, și pleci singură în lumea mare. Nu conteză că pleci doar până în Italia și doar 3 zile și chiar într-un oraș în care ai mai fost. Contează că pleci singur și că orice va apărea pe parcurs vei gestiona cu curaj și încredere.
Pentru mine, călătoritul solo este o resursă de dezvoltare personală mai puternică decât orice carte și orice curs la care am fost vreodată.
Paleta de emoții, de situații, de reacții, de întâmplări neprevăzute e atât de largă iar tu ești acolo, în mijlocul lor, nu citești și nu citezi din cărți, e realitatea ta plină de asumare și curaj. Mi se pare imposibil să nu te întorci acasă din fiecare călătorie solo cu capul puțin mai sus decât ai plecat. Imposibil!
VIAȚĂ TRĂITĂ ÎN PREZENT
Ne lipsesc diverse lucruri fiecăruia dintre noi, dar lipsa noastră în propria viață mi se pare că este cea mai dramatică lipsă. Suntem preocupați de orice altceva, mai puțin de trăitul în prezent. Filmăm, pozăm, scrollăm, ne refugiem în trecut și ne lamentăm de viitor. Iar prezentul este un timp pe care îl ratăm tot mai des. Da, chiar și în călătorii, în vacanțe, în momentele – aparent – fără griji.
Când călătoresc singură, îmi iau cea mai zdravănă doză de viață trăită în prezent. Fotografiez și filmez mai puțin. Caut să țin internetul pornit doar dacă am nevoie de el, și pentru a prelungi durata bateriei la telefon dar și pentru a evita să scrollez pe rețelele sociale, în loc să scrollez prin frumusețile din jurul meu.
Când călătorim cu cineva, ducem de acasă aceleași probleme, discuții, spețe de clasat. Vorbim de ce am mai făcut și unde mergem mai departe, prea puțin de ce trăim ACUM. Când călătoresc singură, zâmbesc mai mult locurilor și oamenilor. Uneori îmi notez câte ceva sau îmi las câte un mesaj vocal. Ambele legate de prezent. Stau într-un loc frumos cu o carte și o bere poate 3 ore, dacă îmi face plăcere, fără să mă tem că pierd timp. Ba din contră, câștig timp! Când călătoresc singură vorbesc cu oamenii, turiști, călători, localnici. Cu ei nu poți vorbi despre trecut și viitor, cu ei vorbești despre momentul prezent. Și ce bine este!
Trăitul în prezent vine cu mai multă empatie și cu mai puține proiecții, vine cu autonomie și cu flexibilitate. Iei decizii pe moment, pentru că trăiești momentul. Pot spune cu mâna pe inimă că anul petrecut solo în America Latină a fost cel mai prezent an din cei 38 pe care îi am. Și sunt recunoscătoare până la cer și înapoi pentru asta!
Am preferat să dezvolt puțin mai mult cele 4 beneficii care, consider eu sunt cele mai importante din călătoriile solo:
1. libertate totală de decizie și asumarea ei
2. autocunoaștere și timp cu tine
3. încredere în tine și găsirea de soluții
4. viață trăită în prezent și conexiuni mai autentice cu oamenii.
Însă dacă mergem în detaliu, putem observa că în aceste 4 categorii se ascund zeci, poate sute alte de beneficii precum:
- explorarea în profunzime a pasiunilor tale
- libertatea de a-ți crea propriul itinerar
- (re)descoperirea unor locuri și lucruri în moduri creative
- asumarea oricărei decizii, bune sau proaste
- indulgența față de tine însuți și încrederea că o vei scoate la capăt
- dezvoltarea inteligenței emoționale
- dezvoltarea empatiei
- gestionarea timpului în mod personalizat
- independență financiară și gestionarea bugetului
- acceptarea spontaneității și imprevizibilui în viața de zi cu zi
- gestionarea stresului și panicii
- devi mai precaut, dar și mai autonom
- îmbunătățirea abilităților de a rezolva probleme
- perspective culturale mai adânci
- îmbunătățirea sănătății mentale prin deconectare
- descoperirea de locuri ascunse, mai puțin turistice
- înveți să îți asculți vocea interioară
- posibilitatea de a-ți face prieteni din toată lumea
- posibilitatea de a-ți testa și rafina limitele personale
- curajul de a fi tot mai mult tu, acel tu care ești atunci când nimeni nu te vede
- înțelegi că nu poți fi niciodată singur printre oameni, decât dacă tu dorești asta
- accepți că experiența este o formă de terapie cu, bonus, priveliști spectaculoase
Și lista asta ar putea continua pe multe alte pagini. Dar mă voi opri aici și voi puncta cel mai important lucru din această listă – beneficiile călătoriilor solo NU te pregătesc pentru o viață de pustnic, ci toate cele de mai sus se răsfrâng asupra relațiilor pe care le ai cu ceilalți. Am spus-o și o repet, din punctul meu de vedere, călătoritul solo este cea mai bună formă de terapie posibilă. Nu doar că îți îmbunătățește exponențial relația ta cu tine, dar toate aceste beneficii vor fructifica relațiile de prietenie, de iubire, de muncă. Ai cuvântul meu!
Câțiva ani de zile am activat în domeniul public speaking. Am participat la o sumă de concursuri naționale și internaționale și, la câteva dintre ele, am fost și pe podium. Am fost întrebată adesea „Cum poți vorbi cu atâta încredere și relaxare pe orice subiect?”, asta când eu tremuram din toți rărunchii pe o scenă în fața a sute de oameni și nu mai știam nici cum mă cheamă. Dar da, știu că nu se vedea pe mine. Cum făceam, totuși, asta? Pregătindu-mă foarte, foarte bine de acasă. Luni de zile mă pregăteam pentru un concurs la care aveam de vorbit 7 minute. Mă asiguram că gestionez în avans foarte bine tot ce se poate gestiona, iar acolo, pe scenă, să pun energia în neprevăzutul care putea apărea. Că sigur apărea!
La fel și cu călătoriile solo. Cel puțin în primele 2-3, asigură-te că îți faci temele bine de acasă. Asta îți va da și curaj, iar acolo, energia ta va putea fi canalizată doar în 2 direcții – să gestionezi neprevăzutul și să te bucuri de experiență. Iată câteva lucruri pe care le făceam eu în primele călătorii solo, care posibil să îți folosească și ție.
- Alege o destinație confortabilă, poate chiar una în care ai mai fost deja, împreună cu altcineva.
- Alege o destinație turistică și sigură, dacă ești o persoană mai temătoare. Din punctul meu de vedere, cam orice alegi din Europa este în regulă, iar dacă îți dorești alt continent poți începe cu destinațiile ultra-sigure din Asia, precum China, Japonia, Bali, Thailanda.
- Caută on-line articole scrise de solo travellers despre destinația respectivă și vezi părerea lor. Totuși, filtrează informația prin logică și bun simț și nu trage o concluzie după un articol sau două. Documentează-te despre orice. Pentru orice destinație în afara Europei eu încep documentarea de la site-ul MAE.
- Alege o cazare într-o zonă bună, chiar dacă este puțin mai scumpă, în cazul în care asta îți va da o doză extra de curaj. În cazul meu, nu se aplică.
- Dacă îți dorești să nu fii singur la cazare, poți alege un hostel (în cazul în care ești confortabil să fii cu străini în aceeași cameră) sau un airbnb în care locuiește și gazda.
- Dacă îți dorești, caută să fii aproape de alte comunități de solo travellers.
- Asigură-te că ai acces la internet, în special pentru hărți. Chiar și așa, recomand să descarci o hartă offline de acasă (eu folosesc maps.me) pe care să îți pui pinii esențiali – cazare, aeroport, stație de tren/ metrou, obiective turistice etc.
- Dacă nu ești confortabil să vizitezi singur, te poți alătura city-tours-urilor care se întâmplă în mai toate orașele mari ale lumii sau să îți rezervi câte o experiență cu operatori de încredere (în dățile rare când fac asta, eu aleg GetYourGuide).
- Alege locuri bine conectate și cu infrastructură bună, care să îți ofere flexibilitate și curaj să vizitezi, fără să îți fie teamă că nu mai ai cu ce să te întorci seara la cazare.
- Alege destinația și în funcție de ce îți place cel mai mult să faci, asta va ajuta la starea de spirit – munte, mare, muzee, natură, cultură și istorie, mâncare bună etc.
- Ai grijă de tine și de lucrurile valoroase, dar nu face o paranoia din asta. Ține actele, cardurile și banii (asta dacă decizi să mergi cu cash, eu nu am mai călătorit cu cash de foarte multă vreme) mereu cu tine, dacă asta îți dă o doză de sigurnață. Eu prefer să le las la cazare. Dacă le ai asupra ta, asigură-te că sunt cu/ pe tine într-o borsetă sau buzunar, nu într-o geantă lăsată pe te miri unde. Fă copii după acte și ține-le undeva separat. Pune un card extra separat (eu am 2 carduri Revolut, legate la același cont, de exemplu) și o mică sumă cash.
- Spune cuiva de acasă care este parcursul tău, mai ales dacă nu vei avea acces constant la internet.
- Fă-ți o listă cu numere de urgență la care să suni tu, în caz de ceva, dar și o listă la care să sune alții, în cazul în care ți se întâmplă ceva.
- Fii prietenos cu străinii, dar nu le povesti orice. Lucrul care m-a ajutat pe mine în 99% din experiențele solo a fost flerul și intuiția. Dar pe acesta l-am câștigat tot prin călătoriile solo. Nu mă înșel aproape niciodată la oamenii pe care îi întâlnesc. Dacă intuiția îmi spune ceva, aia fac fără să mai comentez. Dar până să ajungi în punctul ăla, ai multă experiență de acumulat.
- Fii precaut cu rețelele de socializare, mai ales dacă postezi în timp real și ai dat contul tău unui necunoscut care ți-a ridicat niște semne de întrebare. Scriu acest articol într-o zi în care știm cu toții ce calamități pot lua naștere din, spre exemplu, Tiktok.
- Dacă mergi într-o țară foarte diferită din punct de vedere cultural, nu uita să verifici înainte care este conduita, ce ai voie și ce nu ai voie să faci, de la vestimentație, la alcool, țigări, fotografie, acces în funcție de sex., etc.
- Nu uita se asigurarea de călătorie!
Canalizează pregătirea în avans pe zonele de care îți este cel mai teamă ție din lista de mai sus. Mie, spre exemplu, îmi era teamă că nu voi reuși să mă orientez cu mijloacele de transport în comun și cu hărțile. Unora dintre cunoscuții mei le este teamă să nu nimerească la o cazare dintr-o zonă rău famată, alții nu vor să viziteze singuri etc. Fă-ți o listă cu temerile tale și ordonează-le descrescător și adresează-le în funcție de greutatea lor. Vei vedea că odată ce le tai de pe listă pe cele care trag foarte greu, se va ușura lista cu totul, iar tu vei căpăta mai multă încredere. Cu cât te vei pregăti de acasă mai temeinic, cu atât vei lăsa loc acolo bucuriei și explorării. Îți vei mulțumi că ți-ai dat șansa asta, sunt sigură!
Dragă om complex,
Sper că ceea ce am vrut să transmit a reușit să ajungă la tine cât mai puțin distorsionat, anume faptul că dacă îți dorești să încerci o călătorie solo, merită să o faci și că, dincolo de timpul mai mult decât valoros petrecut cu tine însuți, nu vei fi deloc singur. Sunt atât de mulți oameni ca tine acolo, în lume, dornici să cunoască, să experimenteze, să se dezvolte, să fie liberi! Dacă ai nevoie de un gând, de un sfat, de o părere, ca de obicei, pe mine mă găsești aici.
Cu drag,
Un om cu de toate
